Rost şi rădăcini...

 Avem şi noi sărbătorile noastre care vin cu însemnătate mai de departe şi mai pline de sensuri ca ale lor, avem oamenii noştri faini, poveştile noastre care ne fac unici, irepetabili, ne dau valoare maximă şi specifică! Avem, încă, un Dumnezeu pe care nu ştim cum sa-l mai batjocorim! Avem un rost pe lumea asta şi rădăcini adânc înfipte care ne ţin drepţi prin istorie! Dar parcă bate vântul din ce în ce mai mult a dezrădăcinare! Pentru că îţi trebuie multă măsură şi înţelepciune să iei doar ce e mai bun de la alţii, să adaptezi la datele tale şi să continui să te construieşti mândru şi fălos, ROMÂN, nu corcitură! Copiii noştri "fură" tot mai des cu privirea "dincolo"! Iar printre noi sunt din ce în ce mai puţini care să ştie să îi înveţe cum să-şi toarne apă la rădăcină, când să plece capul şi când să ridice sabia!  Nou nu înseamnă, obligatoriu, a devia din cărare, ci, mai degrabă, a merge curajos înainte, pe drumul  de piatră vie din care au puterea să se nască mereu noi şi noi mlădiţe! Înaintea şi în urma ta!

...........................

foto: Marius Blană